- îngâmfáre
- s. f., g.-d. art. îngâmfärii; pl. îngâmfäri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
îngâmfáre
Look at other dictionaries:
îngâmfare — ÎNGÂMFÁRE s.f. Atitudine de încredere exagerată în propriile sale însuşiri; trufie, orgoliu, fală; infatuare. – v. îngâmfa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Îngâmfare ≠ modestie, simpleţe, simplitate Trimis de siveco, 03.08.2004.… … Dicționar Român
modest — MODÉST, Ă, modeşti, ste, adj. 1. Care este lipsit de îngâmfare; p. ext. moderat, cumpătat în purtare, în pretenţii. 2. De proporţii mici; de valoare sau de importanţă redusă; lipsit de strălucire. – Din lat. modestus, fr. modeste, it. modesto.… … Dicționar Român
fală — FÁLĂ s.f. 1. Trufie, îngâmfare; orgoliu. 2. Motiv de a se mândri cu ceva sau cu cineva; mândrie. ♢ loc. vb. (pop.) A i fi cuiva fală (cu cineva sau cu ceva) = a se mândri (cu cineva sau cu ceva). 3. Strălucire, măreţie; pompă2. 4. Glorie, faimă,… … Dicționar Român
fatuitate — FATUITÁTE s.f. (livr.) Îngâmfare, înfumurare care ascunde prostia. [pr.: tu i ] – Din fr. fatuité, lat. fatuitas, atis. Trimis de cornel, 08.05.2004. Sursa: DEX 98 fatuitáte s. f. (sil. tu i ), g. d. art. fatuităţii … Dicționar Român
infatuare — INFATUÁRE, infatuări, s.f. Acţiunea de a (se) infatua; îngâmfare, înfumurare. [pr.: tu a ] – v. infatua. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Infatuare ≠ modestie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime INFATUÁRE s. v.… … Dicționar Român
modestie — MODESTÍE s.f. Însuşirea de a fi modest (1); lipsă de îngâmfare. – Din lat. modestia, fr. modestie, it. modestia. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 Modestie ≠ aroganţă, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, lăudăroşenie, trufie,… … Dicționar Român
mândrie — MÂNDRÍE, mândrii, s.f. 1. Sentiment de mulţumire, de satisfacţie, de plăcere, de bucurie; ceea ce produce mulţumire, satisfacţie, plăcere, bucurie; sentiment de demnitate, de încredere în calităţile proprii. ♦ Ceea ce constituie prilej de laudă,… … Dicționar Român
semeţie — SEMEŢÍE, s.f. 1. Mândrie, fală; trufie, îngâmfare, orgoliu. 2. Curaj, îndrăzneală; avânt. [var.: (reg.) sumeţíe s.f.] – Semeţ + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Semeţie ≠ simpleţe, simplitate Trimis de siveco,… … Dicționar Român
suficienţă — SUFICIÉNŢĂ, suficienţe, s.f. 1. (Rar) Faptul de a fi suficient; îndestulare. 2. Încredere, mulţumire de sine exagerată; vanitate. [pr.: ci en ] – Din it. sufficienza. Trimis de IoanSoleriu, 29.07.2004. Sursa: DEX 98 SUFICIÉNŢĂ s. v. aroganţă,… … Dicționar Român
superbie — SUPERBÍE s.f. (Livr (livresc).) Mândrie, trufie, orgoliu. – Din lat. superbia. cf. it. s u p e r b i a . Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SUPERBÍE s. v. aroganţă, fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mândrie, orgoliu,… … Dicționar Român
